2011-2013: Understanding the Other and Interpreting the Self

Project development

  • 2011 Primul trimestru al derulării proiectului (octombrie-decembrie 2011) a fost consacrat reconstrucţiei istorice şi epistemologice a problematicii. Rădăcinile proximităţii dintre hermeneutica fenomenologică pe de o parte şi antropologia culturală pe de altă parte au fost identificate la nivelul epocii în care ele au fost întemeiate. O dată cu aşa-numita „prăbuşire a idealismului” şi cu avântul ştiinţelor particulare în secolul al XIX-lea, una dintre sarcinile fundamentale ale ştiinţelor umane a fost aceea de a reflecta asupra propriei ştiinţificităţi, delimitând-o în raport cu ştiinţele naturii. Filozofia hermeneutică şi antropologia culturală s-au văzut confruntate cu această problemă şi au transformat rezolvarea ei într-una dintre sarcinile lor fundamentale. Ambele discipline datorează dezvoltarea spectaculoasă şi bogata lor receptare acestei conştiinţe problematice paradigmatice.
  • 2012 Primul trimestru al anului 2012 a fost consacrat celei de a doua jumătăți a primei faze a proiectului, denumită în ansamblu „Reconstrucţia istorică şi epistemologică a problematicii”. După ce în perioada octombrie-decembrie 2011 fundamentele teoretice ale afinităților metodologice și conceptuale dintre hermeneutica fenomenologică şi antropologia culturală au fost situate la nivelul epocii în care cele două discipline au fost întemeiate, cea de a doua fază a proiectului a fost dedicată reconstrucției poziției teoretice a lui Martin Heidegger din perspectiva aplicabilității ei asupra cercetării umaniaste concrete. Astfel, perspectiva largă din prima etapă a fost focalizată asupra unei analize amănunțite a textelor heideggeriene, în vederea verificării concluziilor generale din prima etapă la nivelul unei exegeze concrete, aplicate asupra discursului filozofic heideggerian. Atat pentru cercetarea heideggeriologică în sens restrâns, cât și pentru istoriografia umanistă în general, este de multă vreme consacrat faptul că hermeneutica a jucat un rol esențial în geneza gândirii heideggeriene, respectiv că această gândire a determinat în chip decisiv turnura hermeneutică a filozofiei contemporane. Hermeneutica fenomenologică și fenomenologia hermeneutică sunt concepte menite să descrie dinamica fundamentală a gandirii heideggeriene. Utilizarea programatică a termenului hermeneutică de către Heidegger pentru caracterizarea metodologică a proiectului său filozofic este însă limitată, strict vorbind, la anii 1919-1927. După publicarea lucrării Ființă și timp, filozoful renunță aproape complet la utilizarea autoreferențială a conceptului. În textul „Aus einem Gespräch von der Sprache zwischen einem Japaner und einem Fragenden”, scris în 1953/54, el afirmă explicit:  „Pesemne că nu v-a scăpat faptul că, în scrierile mele târzii, nu mai utilizez expresiile ‚hermeneutică’ și ‚hermeneutic’” (M. Heidegger, Unterwegs zur Sprache, p. 98). Cu toate acestea, textul citat reprezintă, în mod paradoxal, locul în care, din întreg corpus-ul heideggerian, dimensiunea hermeneutică a gândirii heideggeriene este evidențiată în chip autointerpretativ de către filozof în maniera cea mai detaliată, și anume atât din punct de vedere istoric-genetic, cât și din punct de vedere sistematic. Mai mult decât atât, aici Heidegger nu numai că explicitează semnificația conceptului de hermeneutică în fazele timpurii ale gândirii sale, ci arată că problematica pe care el o circumscrie rămâne esențială și pentru gândirea sa târzie. Nu numai că problema limbii, o temă clasică a gândirii hermeneutice, stă aici în centrul atenției, ci în cadrul acestui text Heidegger elaborează un nou proiect hermeneutic, pe care l-am desemnat drept o “hermeneutică dialogală a raportului dintre propriu și străin, dintre identitate și alteritate”. Cercetarea desfășurată în această peroadă s-a concentrat așadat asupra reconstituirii amănunțite a structurii acestui proiect hermeneutic heideggerian tardiv. Acest demers propune o schimbare de optică în exegeza heideggeriană și revizuirea unuia dintre locurile sale comune: în timp ce în literatura de specialitate gândirea heideggeriană este de obicei asociată cu ideea prorpriului și delimitată de alte proiecte fenomenologice și hermeneutice care se deschid dialogului cu alteritatea, în interpretarea pe care am propus-o am arătat că în chiar nucleul gândirii heideggeriene târzii se află programul unei regândiri a hermeneuticii pe firul călăuzitor al dilogului și al întâlnirii cu alteritatea în forma ei cea mai radicală la nivel uman, și anume a întâlnirii cu alteritatea culturală. Reconstituirea acestui program în articulațiile sale metodologice, conceptuale și tematice fundamentale va face posibilă, în derularea ulterioară a proiectului, un studiu comparativ și un dialog cu antropologia culturală. Abordarea acestei problematici a fost deja inițiată în ultima parte a anului 2012, care corespunde primei jumătăți a celei de a treia faze a proiectului, denumită „Delimitarea problematicii hermeneutice a antropologiei culturale”.
  • 2013  Anul 2013 reprezintă faza finală a derulării proiectului. În mod firesc, prioritatea principală a constituit-o pregătirea pentru publicare, în reviste importante de circulație internațională, a rezultatelor cercetării din anii precedenți:
    • “Der andere Mensch. Die Idee einer Hermeneutik der Alterität in Heideggers Spätdenken”, in: Heidegger Jahrbuch (2014) , 13 p.
    • “Dialogische Hermeneutik: Grundzüge einer Dialektik von Eigenem und Fremdem in Heideggers Aus einem Gespräch von der Sprache”, in: Heidegger Studies (forthcomming), 24 p.

    În același timp, au fost desfășurate cercetările prevăzute pentru faza a treia și a patra a proiectului:

    1. Delimitarea problematicii hermeneutice a antropologiei
    2. Interpretarea textelor teoretice și autobiografice ale lui Bronislaw Malinowski (Argonauts of the Western Pacific și A diary in the strict sense of the term)
    3. Elaborarea unei hermeneutici xenologice
    4. Analiza comparativă a proiectelor lui Heidegger și Malinowski
    5. Desfășurarea unui stagiu de documentare la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg, Germania
    6. Stabilirea de contacte cu colegi din instituții similare din Germania și Statele Unite al Americii